Poate cafeaua să reducă inflamația din corp?

Pentru mulți dintre noi, cafeaua înseamnă energie, însă judecând după beneficiile ei, cafeaua este mult mai mult de atât.

În boabele de cafea se găsesc numeroși compuși biologic activi (acizii clorogenici, trigonelina, melanoidinele și diterpene precum cafestolul și kahweolul). Iar o parte dintre aceștia sunt studiați pentru efectele lor antioxidante și pentru felul în care pot influența procesele inflamatorii din organism.

Și e posibil să-ți pui și tu aceeași întrebare pe care mi-am pus-o eu: o ceașcă de cafea poate avea efect antiinflamator? Există motive serioase să credem că poate avea un astfel de efect, dar lucrurile sunt un pic mai complicate decât par.

Ce este inflamația 

Când auzim cuvântul inflamație, avem tendința să ne gândim imediat la boală, dar este, înainte de toate, un mecanism normal de apărare. Dacă te tai la un deget, dacă îți intră o bacterie în organism sau dacă un țesut este lezat, sistemul imunitar trebuie să reacționeze. Trimite celule și molecule în zona respectivă pentru a limita problema și pentru a începe procesul de reparare.

Aceasta este inflamația acută și avem nevoie de ea.

Problema apare atunci când acest mecanism rămâne activat pentru perioade mai lungi de timp. Atunci vorbim despre inflamație cronică, de intensitate mică. Nu doare neapărat și de multe ori nici nu o simțim, dar este asociată cu numeroase boli metabolice și cardiovasculare.

Cercetătorii pot urmări indirect această activitate prin diferiți markeri din sânge. Unul dintre cei mai cunoscuți este proteina C reactivă, sau CRP.

Cafeaua nu este doar cofeină

De fiecare dată când vorbim despre cafea, cofeina primește aproape toată atenția. Este normal, fiind substanța care ne face mai vigilenți și care blochează receptorii pentru adenozină, una dintre moleculele implicate în apariția senzației de somnolență. Dar din punct de vedere nutrițional, cafeaua este mult mai complexă.

Un grup foarte important de molecule este reprezentat de acizii clorogenici. Sunt niste compuși fenolici pe care planta îi produce în mod natural și care au proprietăți antioxidante.

Aici trebuie să facem însă o diferență importantă. Antioxidant nu înseamnă automat antiinflamator.

Stresul oxidativ și inflamația sunt două procese diferite, chiar dacă se influențează reciproc. Radicalii liberi produși în exces pot activa anumite căi inflamatorii, iar inflamația poate, la rândul ei, să genereze stres oxidativ. Compușii din cafea par să intervină în mai multe puncte ale acestui cerc.

Ce se întâmplă în organism?

În interiorul celulelor există o adevărată rețea de asa-zise întrerupătoare moleculare.Unele pornesc producția de molecule inflamatorii, altele o temperează. Cercetările sugerează că anumiți compuși din cafea pot influența aceste căi de semnalizare și pot reduce producerea unor mediatori proinflamatori.

Un studiu publicat în 2024 a mers chiar mai departe și a analizat modificările produse de consumul de cafea la nivel metabolic și imunitar. Cercetătorii au observat niveluri mai mici ale unor factori inflamatori și modificări ale celulelor imunitare asociate cu îmbătrânirea sistemului imun, atât la consumatorii obișnuiți de cafea, cât și după o perioadă de consum controlat. 

Ideea este destul de simplă aici: anumite componente ale cafelei par să transmită celulelor semnale care pot tempera o parte din răspunsul inflamator. Asta nu transformă cafeaua într-un medicament. Dar ne arată că efectele ei sunt mult mai complexe decât simpla stimulare produsă de cofeină.

Cum ințelegem studiile

Într-un studiu amplu care a folosit date de la peste 145.000 de persoane din UK Biobank și peste 7.000 de participanți din Rotterdam Study, consumul mai mare de cafea a fost asociat cu niveluri mai mici ale CRP.

Pentru fiecare ceașcă suplimentară de cafea consumată pe zi, cercetătorii au observat o asociere cu un risc ceva mai mic de apariție a diabetului de tip 2. Analizele au sugerat că reducerea inflamației de intensitate mică, măsurată prin CRP, ar putea explica o mică parte din această relație. Atenție însă la cuvântul asociat.

Dacă oamenii care beau cafea au valori mai mici ale unui marker inflamator, nu înseamnă automat că numai cafeaua este cauza. Persoanele diferă prin alimentație, mișcare, somn, fumat, greutate, genetică și zeci de alți factori care pot influența inflamația.

De aceea studiile observaționale ne oferă indicii foarte valoroase, dar nu pot demonstra întotdeauna cauza și efectul. Atunci când cercetătorii trec la studii clinice controlate, rezultatele sunt uneori mai puțin spectaculoase.

De exemplu, într-un studiu realizat la persoane cu diabet de tip 2 și boală hepatică grasă, suplimentarea timp de șase luni cu cofeină, acid clorogenic sau combinația dintre cele două nu a produs îmbunătățiri semnificative ale principalilor markeri hepatici și inflamatori comparativ cu placebo. 

Știința nu ne spune deci că acidul clorogenic vindecă inflamația. Ne spune ceva mai interesant și mai realist: efectul cafelei apare probabil din interacțiunea dintre numeroși compuși, metabolismul nostru și obiceiul de a consuma cafea pe termen lung.

Câtă cafea ar trebui să bei pentru efectul antiinflamator?

Aici nu există o doză medicală. Studiile observaționale găsesc frecvent beneficii asociate consumului regulat și moderat, dar acestea diferă între populații, metode de preparare și rezultate urmărite. În plus, reacția la cofeină diferă enorm de la o persoană la alta.

Pentru cineva, o cafea după prânz nu reprezintă nicio problemă. Pentru altcineva poate însemna palpitații, anxietate sau o noapte de somn fragmentat. De aceea, mai mult nu înseamnă automat mai bine.

Totuși limita maximă recomandată de cafea pentru un adult sănătos, este de 400 mg de cofeină pe zi, ceea ce corespunde la aproximativ 3-4 căni de cafea clasică. Această valoare este considerată sigură de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și alte foruri medicale internaționale.

Concluzii

Cafeaua nu tratează inflamația, dar poate face parte dintr-un stil de viață sănătos și poate avea efecte benefice împreună cu alte obiceiuri alimentare bune. 

Ce ar fi de reținut este că una dintre cele mai consumate băuturi din lume este surprinzător de complexă. Dincolo de cofeina care ne ține treji, cafeaua conține sute de molecule care interacționează cu metabolismul și cu sistemul imunitar.

Dacă îți place cafeaua, o tolerezi bine și nu îți afectează somnul, poate fi mai mult decât un mic ritual de dimineață. Poate fi și una dintre sursele zilnice de compuși bioactivi din alimentația ta.