Cafeaua înseamnă energie. Dar ce se întâmplă, de fapt, în sistemul tău cardiovascular? Mulți cred că o ceașcă de cafea aduce o creștere automată a tensiunii arteriale. Doar că realitatea e mai nuanțată.
Cafeaua are două efecte în raport cu sistemul cardiovascular: una acută, ce se întâmplă imediat după ce o bei, și una cronică, cum reacționează corpul tău după ce o consumi constant.
Ce spun studiile
Când bei o cafea, cofeina stimulează sistemul nervos. Inima bate puțin mai repede, vasele de sânge se contractă ușor, iar tensiunea arterială poate crește temporar. Acest efect apare mai ales dacă nu bei cafea regulat. Studiile au arătat că, la persoanele neobișnuite cu cofeina, o ceașcă poate ridica tensiunea cu câțiva mmHg pentru o perioadă scurtă. În rândul celor cu tensiune deja crescută, efectul poate fi mai pronunțat. De aceea, reacțiile variază foarte mult de la persoană la persoană.
Adaptarea pe termen lung
Pe de altă parte, studiile pe termen lung spun o poveste diferită. Cei care beau cafea zilnic nu par să aibă un risc mai mare de hipertensiune, ba chiar, în unele cercetări, un risc ușor mai mic.
Un studiu care a durat aproape 10 ani a arătat că persoanele care beau 1–3 cești pe zi nu au avut modificări semnificative ale tensiunii, nici la măsurarea în cabinet, nici acasă, nici în monitorizările pe 24 de ore.
Mai mult, o analiză publicată în PubMed Central a asociat consumul moderat de cafea cu o scădere a mortalității cardiovasculare, inclusiv în rândul celor cu hipertensiune controlată.
Cum se explică diferența
Când bei cafea ocazional, cofeina activează sistemul nervos simpatic și poate ridica tensiunea temporar, câteva mmHg în plus, pentru o perioadă scurt.
Când însă bei regulat, organismul dezvoltă toleranță: sistemul cardiovascular se adaptează, iar efectul stimulant scade. În plus, compușii non-cofeină din cafea, polifenoli și antioxidanți, pot susține sănătatea vasculară, reducând inflamația și rigiditatea arterială.
Așadar, cafeaua nu e nici vinovatul principal, nici soluția magică. Totul ține de context, doză și obișnuință.
Cum să bei cafeaua fără să crești tensiunea
-
Testează-ți reacția personală. Dacă bănuiești că îți crește tensiunea, măsoar-o la 30–60 de minute după o ceașcă. Dacă observi creșteri de 5–10 mmHg, notează-le.
-
Alege momentul potrivit. Cel mai bine e dimineața sau până în jurul prânzului. Cafeaua băută seara poate afecta somnul, iar lipsa somnului duce indirect la tensiune crescută.
-
Evită combinația cofeină + stres. O cafea băută în grabă, pe stomacul gol, într-o zi agitată poate avea un efect mai puternic decât una savurată în tihnă.
-
Limitează-te la 1–3 cești/zi. E zona de siguranță confirmată de majoritatea studiilor. Peste 4–5 cești/zi pot apărea palpitații, neliniște și somn superficial; toate afectează sistemul cardiovascular.
-
Menține echilibrul general. Somnul, mișcarea, alimentația și stresul au un impact mult mai mare asupra tensiunii decât o simplă băutură.
Când trebuie să fii atent
Dacă iei medicamente pentru hipertensiune, discută cu medicul despre interacțiunea cu cafeaua. Unele tratamente pot amplifica răspunsul la cofeină.
Evită excesele! Dozele mari (peste 400 mg/zi, adică 4–5 cești) pot genera anxietate, palpitații și somn de slabă calitate, toate pot influența negativ tensiunea. Și, cel mai important, reacțiile sunt foarte individuale: ceea ce e neutru pentru unii poate fi stimulativ pentru alții.
Concluzie
Cafeaua nu este inamicul inimii tale. În doze moderate și cu un consum constant, poate face parte dintr-un stil de viață sănătos, chiar benefic pentru sistemul cardiovascular.
Dar, ca orice stimulent, are nevoie de echilibru și atenție. Așa că data viitoare când îți pregătești cafeaua, fă-o cu atenție și echilibru.








Distribuie:
Cum te ajută cafeaua să te concentrezi mai bine
Cafeaua savurată în liniște îți poate schimba ziua