Creștinismul

Creștinismul este una din cele trei religii monoteiste contemporane, alături de iudaism și islam. Considerând împreună catolicii, protestanții și ortodocșii sub eticheta globală de „creștini”. Creștinismul este cea mai răspândită religie. Aceasta are un număr de 2,4 miliarde de adepți.

Creștinismul are originea în iudaism. Acesta este moștenitor al tradiției religioase orientale, alături de islam și iudaismul contemporan. Creștinismul perpetuează până în zilele noastre credințe și mituri născute pe malurile Eufratului acum mai bine de 5000 de ani.

Cuvântul „creștin” vine din limba latină populară, de la christianus. Acesta este derivat de la Hristos. Iisus din Nazareth este considerat în religia creștină ca fiind Mesia și fiul lui Dumnezeu. Cuvântul „Hristos”, în limba greacă Χριστός Christós, „cel uns”, este traducerea din limba ebraică a cuvântului משיח Mașiah (arabă مَسيح Masīh). Inițial, cuvântul „creștin” a fost folosit ca o poreclă la adresa celor care urmau învățăturile lui Iisus în Imperiul Roman.

Biserica

Instituția specifică creștinismului este Biserica. Autoritatea doctrinală este Sfânta Scriptură sau Biblia, la care se adaugă, în ortodoxie și catolicism, tradiția Bisericii. Pentru catolicism, se adaugă și Magisteriul bisericesc, reprezentat de autoritatea papei.

Nucleul fundamental al credinței creștine constă în afirmarea lui Dumnezeu — creator al universului (și, prin urmare, al omului). Ființă plină de iubire și de grijă părintească (într-adevăr, Crezul creștin enunță: „cred într-unul Dumnezeu, Tatăl atotșțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute și nevăzute”), constituit în trei persoane distincte în relație, dar egale în natură.

Sfănta Treime

Cele trei persoane ale Treimii sunt: Dumnezeu Tatăl, Fiul Iisus și Duhul Sfânt. Tatăl este cel care decide, Iisus ascultă de Tatăl, iar Duhul Sfânt il face cunoscut pe Fiu oamenilor.

În Iisus Hristos este recunoscută o dublă natură: divină și umană, fiecare dintre ele deplină. Credința creștină că, după moartea sa pe cruce, Iisus Hristos a înviat din morți, se constituie în teologia creștină ca dovadă a acestei duble naturi. Istoric vorbind, chestiunea naturii lui Iisus Hristos a fost un motiv de mari dispute între adepții săi.